Una stonda literaria in Cervioni, cù L’ADECEC, per prisentacci l’ultimu rumanzu di Pierre-Joseph Ferrali, Austina, publicatu da Albiana.
L’associu Musanostra, invitata, hè stata felice di risponde à a pruposta è di participà à st’appuntamentu.
I membri di l’ADECEC cunnoscenu bè à l’autore chì hà participatu à l’azzione di l’associu, è ghjè cù un legittimu piacè ch’elli anu organizatu stu scontru cù i lettori.
S’aspittava cun interessu a seguita di u travagliu literariu di Pierre-Joseph Ferrali, dopu à Fintantu chì l’erba crescerà chì era statu una scuperta -è una surpresa- per parechji, cuntenduci una storia cuntempuranea in America (Albiana, 2014, Premiu di i lettori CTC in 2015).
Ancu quì sò orizonti luntani chì aprenu u racontu, ma a storia ci face prestu vultà in Corsica, ind’ a pieve di u Campuloru, in l’anni sessanta. Tandu si mischjanu fizzione è elementi di a rialità, da a guerra in Algeria à a catastrofa di u monte Renosu.
Cù Austina, ritruvemu soprattuttu u gustu di l’autore per i persunagi for di norma, chì svelanu à modu soiu a cumplessità di i sintimi.
Trè persunagi ch’ùn si ponu cuntentà di cunvenzione è chì intreccianu i so parcorsi sfarenti, ognunu cù u so propriu addisperu.

Trè storie ch’avianu da scuntrassi appena, per cunfruntà e so manere di resiste à l’assurdu di a vita : a meditazione è u surrisu di u duttore Princivalle, a brama d’amà è di gode di tuttu d’Austina, l’amarezza nerbosa di Vitale.
Una stonda, pè pruvà di dà un sensu à a vita o di ritruvà una sperenza, quandu chì l’esistenza piglia una dimensione quasi tragica, tessendu di manera inesurabile i fili di i destini.

 
Marianne Lalliman

Laisser un commentaire

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *