Ludovic Baris Pezet 

U Balcone hè un rumanzu scrittu da Ghjacumu Thiers, isciutu in u 2016, conta 232 pagine frà e quale 20 capituli.

A scena si passa in u 1975. Durente a perioda di u Riacquistu. Conta a storia d’una parsona anziana, bella vechja, « chì li hè vinuta l’età nantu » (p.18), Agata Fulleoni, chì si ramenta da a so casa di pensione Ave Maria, sott’à a direzzione di madama Poli Arnesini, occupata da e duie serve Julie è Mélodie, è da a sicritaria Francesca Pinettini ; tutta a so ghjuventù passata cù u so maritu Petru, da u principiu, vali à dì, da u scontru trà i dui parsunaghji in Colmar durenta a festa di l’Armistizia (da duve u cugnome d’Agata à u filu di u rumanzu « L’Alsassiana »), chì Petru era militariu, u mumentu ch’elli si sò visti pè a prima volta. 

Cunfideghja à u lettore Agatta ch’ella era cum’è una ricunniscenza piuttostu cà una rimarca. Veru colpu di fulmine discrittu à e pagine 13 è 14 di u rumanzu :

« Rimarcatu, rimarcatu.. soca saria megliu à dì ricunnisciutu ! Tutti quant’è no simu, ùn avemu in un scornu di a nostra mente, a forma o l’ombra d’isse persone chì sò quì, propiu à mezu à noi, è chì parenu cusì luntanu da a stonda è di ciò chì si passa ? 

O ancu :

 « Mi sò intesa trasundà, affascinata è certa di avè ritrovu quellu ch’o avia persu, in un’altra vita in quantu à mè, è chì issa stonda bella è strana mi rendia cusì, un rigalu bellu è pienu cum’è a pace.. » 

Una parolla nantu à u modu d’offre à u lettore u ricordu ch’avarà Agata. Ùn esiteghja micca l’autore Ghjacumu Thiers à ghjucà cù  U tempu chì Berta filava, paragunendu a sturietta di « La madeleine de Proust » veru classicu di a literatura francese, cù « U fumu di u caffè caldu di madama Fulleoni » à a pagina 12.

I lochi di Colmar sò ancu più chì prisenti, si ponu leghje à i pagini 12 è 13, lochi cum’è Krutenau, a piazza Turenne, a Lauch, e ringhere di a calatta…

Da u so sughjornu, si stà bè à Agata Fulleoni in casa di pensione.

U coppiu s’hà da tramuttà si in Corsica

Hà messu dui anni Ghjacumu Thiers à scrive issu rumanzu.

Trè epiche sopralineghjanu a storia :

  1. A festa di l’Armistizia dopu à a prima guerra mundiala.
  2. A fine di l’anni 1920. In paese di U Matticciu
  3. L’annu 1975 in casa di pensione.

A rifarenza di u nome di u paese U Matticciu, vole dì chì situeghja u paese in Corsica Suprana (Cismonte), duve a custruzzione di case fatte da matticciu. Invece chì in Corsica Suttana (Pumonte) sò fatte e case da a granita.

In issu paese un parsunaghju assai simpaticu, hè quellu di u fattore, assai riservatu, abbastanza timidu, ma chì hà una capacità tamanta à a literatura è à a cunniscenza di i classichi, in uppusizione cù a ghjente di u paese stessu.

Si pò leghje à a pagina 21 :

« Quandu l’altri paisani facianu l’ortu o a partita à bocce o u giru di e cantine cun l’amichi, ellu pigliava una scusa o l’altra è si tirava à l’ombra una carreia o si stracquava longu tiratu sottu à un arburu di a curtalina è cacciava d’istacca e Bucoliche o e Metamorfosi d’Apuleiu è mettia à leghje, quasi vergugnosu di ùn fà cum’è l’altri, ma ùn si ne pudia impedì… »

Aspittarà Agata u vultà di u maritu chì si ne andatu pè isse isule uceaniche à truvà l’allegria assoluta, mandarà trè lettere, eppo dopu più nunda… Agata l’aspittarà quarant’anni dopu nant’à u balconu di a casa. 

Da duve u titulu di u rumanzu.

A prima volta chì u balcone hè ammentatu in u rumanzu hè a a pagina 23, quandu si tratta à truvà un nome à a sgiocca bianca bianca chì si chjamarà Gninina pè ride si di u fratellu u fratellu di Paulandria :

« Era Madama Fulleoni, Agattuccia l’Alsassiana, chì avia lampatu quellu nome da u so balcone, ghjustu di punta à a casa di Paulandria. »

I libri citati da Ghj Thiers anu una funzione attiva in i so rumanzi. Marc Chadourne « Vasco » 1927. A dumanda a più impurtanta di u rumanzu è chì tutti i parsunaghji si facenu : Cosa hè diventatu Petru ?

Laisser un commentaire

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *