Marceddu Jureczek (Photo : Pascal Pochard-Casabianca)

Marceddu Jureczek, presidente d’onore di u cuncorsu in Corsu di Musanostra, risponde à e dumande di Marianne Laliman, presidente di u cuncorsu in Corsu.

Marceddu Jureczek hà publicatu dui rumanzi, Ghjuventù, ghjuventù (Cismonte & Pumonti, 2008), Chì ùn sia fattu di guai (Albiana, 2016), dui assaghji, U Vantu di a puvertà (Cismonte & Pumonti, 2008) è Caotidianu (Cismonte & Pumonti, 2010) è parechje cuntribuzione à e riviste Avali, U Taravu è Bona Nova

Musanostra : Prima, chì sceglieriate di dì pè prisentavvi in duie parolle?

Marceddu Jureczek : Mi chjamu Marceddu Jureczek, sogu natu in Aiacciu in u 1973, in u quartieru di U Borgu (Rue Fesch), locu chì à spessu si trova com’è retropianu in a me scrittura. Sogu prufissori di Lingua è Cultura Corsa in Aiacciu, maritatu è babbu di dui figlioli. Di casa stocu in I Peri.

Musanostra : Ci pudete parlà di u vostru raportu à a literatura? A vostra pratica di a scrittura, cume avete principiatu à scrive… È in tantu chè lettore, chì sò i vostri gusti?

Marceddu Jureczek :Anzi tuttu, è prima di pinsà à scriva, bisogna à leghja. Sò un littori appassiunatu è accanitu. Saria a prima cundizioni pà scriva, leghja, turrà à leghja è leghja dinò. Quiddi chì si dicini scrittori senza leghja mai, contani bucii. È comu mi piacia è mi piaci sempri à leghja ciò chì l’anglusassoni chjamani « fantasy », aghju cumenciu à scriva robba di « fantasy ». U me prima abbozzu era, à tredici anni un picculu rumanzu in u mondu di Tolkien. Sò un gran littori di Tolkien ch’e leghju è rileghju suventi. Stu manuscrittu, in francesu, l’aghju persu. Eccu pà l’iniziu. Pà a scrittura in lingua corsa, ebbè mi sò impignatu più tardi, à l’epica di i me studii di storia in Corti, versu 22 o 23 anni. Sò i scritti di Rinatu Coti (talavesu com’è mè), chì m’ani datu a brama di scriva in corsu. L’aghju presu tandu da mudellu, in quant’è a tecnica è macari pà l’impegnu puliticu è intelletuali soiu. D’altrondi, hè Rinatu (semu amichi avali) chì m’hà incuraghjitu à publicà in a rivista ind’eddu scrivia un edituriali, U Taravu, tant’anni fà. Eccu pà a me scola di scrittura.

Par ciò chì sariani i me tichji di scrittura, impennu piuttostu a mani matina, à bon’ora, chì tandu ci hè a paci in casa. M’accadi ancu di scriva di notti tempu, quandu t’aghju travagli in iritardu. Ma a mani si scrivi megliu, pà mè contu, u spiritu hè scioltu di più. 

Musanostra : È chì sò e vostre letture attuale?

Marceddu Jureczek : A v’aghju ditta dighjà, lighjiu è leghju assai fantasy. Ma cù l’anni aghju scopru autori com’è Orwell, Pasolini, Camus, Césaire chì pà mè sò punteddi. Leghju dinò mori assaghji, libri di storia (aghju compiu pocu fà un libru di Jean Favier à puntu di a « Guerre de Cent Ans », scrittu propiu bè !), di filusuffia è avà aghju cumenciu un assaghju di James Scott intitulatu « Zomia » chì parla di quiddi sucetà senza Stati di l’Asia cintrali. Di fatti, leghju parechji libri à listessu tempu. Aghju principiatu un rumanzu di Edward Abbey, « Désert Solitaire », è in corsu, rileghju à « Rise è Frizzure » di u tintu Santu Casta… senza cuntà i figuretti (BD).

Musanostra : I vostri scritti danu una visione rialista è à le volte abbastanza dura di a sucetà corsa oghjinca. Pudemu pensà à stu persunagiu di Chì ùn sia fattu di guai, Andria, chì hà vulsutu fughje l’isula, scurdassi ancu di a so lingua. Ma si sente attempu una tenerezza prufonda pè a Corsica è a so ghjente in ciò chè vo scrivite. Pensate chì a literatura ci pò aiutà à avanzà, à vince i nostri demonii truvendu una forma d’equilibriu, ch’ella sia in Corsica o in altrò?

Marceddu Jureczek : In prima locu, à a forza catartica di a literatura, ùn ci crergu tantu. Eiu, ùn hè pà quista ch’e scrivu. Ni sò ghjuntu à a scrittura in lingua corsa par via di u me impegnu puliticu anzi tuttu. Dopu à u bascigliè è una stonda di studii in Nizza, aghju sparmintatu ch’eru diffarenti di i me cumpagni studienti, aghju scopru ch’erami diffarenti in quant’è populu. U me impegnu nasci da quì. Dunqua, scrivu, è scrivu in corsu pà dì quali sò à u mondu, dicu a me manera particulari è unica di essa di pettu à quidd’altri, megliu cà ciò ch’e a pudiu fà in francesu. À a dumanda di sapè cosa edda pò fà a literatura, in quant’è à mè, a literatura hè un strumentu putenti di capiscitura, di l’omu è di i sucetà ch’eddu inghjenna. Ùn appratendu mancu stampa à scambià calcosa cù i me scritti ; anzi tuttu m’aiutani à renda capiscitoghju pà me a cunfusioni, u caos, u caotidianu dundi no campemu. S’e possu aiutà dinò à quiddi chì mi leghjini, cuccagna ! Ma ùn sò micca un omu di sistema, ùn truvareti dogma micca in i me libri, dubbiti sì, à vulenni più.

Musanostra : Chì pensate di a pruduzzione literaria attuale in lingua corsa? Ci sò tematiche o forme chì vi piacenu, v’interessanu?

Marceddu Jureczek : Ciò chì mi stupisci u più, visti i cundizioni di a sucetà corsa è di a so cultura, in pochi paroli, una situazioni di diculturazioni giniralizata, hè chì part’è più di i ghjovani, quant’eddi facini atti di criazioni artistica, a si provani in lingua corsa. Pensu à a musica, di sicura, ma dinò à a literatura. Fighjuleti par asempiu u travagliu d’avviera strasurdinariu intaccatu da Marcu Biancarelli è i so cumpagni cù u siti internet « Tonu è Timpesta », chì divizia ! Ùn hè ancu ghjunta l’ora di tiracci l’usciu !

Musanostra : Ci fate u piacè di sustene u cuncorsu Musanostra in corsu è d’essene u presidente d’onore. Sò parechje e dimarchje ch’invitanu à scrive (si puderebbe dì pè u piacè di sparte più chè pè a gloria) : cuncorsi, blogs, pagine FB… Chì hè u vostru parè nant’à ciò ch’elle ponu purtà à a lingua è à a creazione ste dimarchje?

Marceddu Jureczek : Aghju dighjà rispostu di una certa manera, a divizia faci prò. Più ci n’hè, più tistimunieghjani di a forza di a cultura, in modu ginirali, è di a lingua corsa in particulari. Fà attu di criazioni scritta, oghji ghjornu, qualivoglia fussi a lingua, hè attu di risistenza di pettu à l’acculturazioni cunsumerista in anda.

Musanostra : Avete scrittu 2 assaghji è 2 rumanzi, apprezziati assai da membri è amichi di Musanostra è aspettemu di pudè leghjevi torna. Ci pudete dì sè vo travagliate nant’à qualcosa è s’ella serà puittostu fizzione, assaghju o altru affare?

Marceddu Jureczek : Bisogna à dì chì quiddu cunfinamentu hè statu à veru una binadizzioni pà mè. Aghju pussutu dà capu com’è vuliu à dui prughjetti di scrittura. In prima, aghju compiu d’accoglia nuvelli, vechji è novi, pà fanni un libru ch’aghju da prupona da quì à pocu à u me editori. A tematica sarà fantasiosa è storica. In sicondu locu, sò in via di compia un scrittu longu, trà una nuvella longa è una « novella » o rumanzu cortu, ùn sò comu chjamallu, abbastanza fantasticu quistu dinò. Eccu, a faccenda ci hè, com’è sempri, hè u tempu chì ci veni pocu…

Eccu.

Laisser un commentaire

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *