par James Stuart
.
.1.
Eccune qui ‘ssa puesia
Cume chi pur’a mi dumandi
Parechje volte in BASTIA
Or’ tu GHJUVAN’ PETRU MARSILY
Pe’ di pudènne una cria
Leghje bè ciô ch’impennu cusi .
.2.
Di naturale incu l’estru
Per te dinu vogliu cumpone
Seguitendu l’estru maestru
Chi vale tantu nu canzone
Di si fora d’ogni cabbestru
Pe’ piäce anc’a l’occasione .
.3.
Nu a to’ vita di siguru
Cu faccende tra di ‘ssi loghi
Nun ti ne scurderai puru
Da zitellu tandu cu ghjoghi
Po’ dopu si omu maturu
Quante quill’altri pien’ di sfughi .
.4.
In paese di PIEDICROCE
Chi ci ne stà la to’ famiglia
Ti n’ha fattu sente ‘sse voce
Pe’ stravàttine cu l’imbiglia
Di manera chi nun pô noce
Scumbattendu ma per sumiglia .
.5.
U to’ serviziu militare
Quessu ti n’avera ghjuvatu
Pe’ saltà po’ micca scumpare
Da l’alturaghje anc’ärmatu
Chi dopu per ogni affare
Cummissariu n’hai stanciatu .
.6.
Accumpagnatu si per casu
C’è ‘ssa Musa O! chi spicca
Eju sempre sô persuasu
D’appigliàmine bè d’achjicca
Per di pettu sinnô d’annasu
Cu ‘ssu gärbu probiu chi ficca .
.7.
Oghje tempu ci sô parechji
Appruntendusi pe’ fà male
Spärgugliendune ‘ssi spavechji
Nu sta Lingua Corsa chi vale
Di più megliu cu l’usi vechji
Senza l’embiu d’un bernagale .
.8.
A ti digu francatimente
Nun c’è più un palmu di nettu
E mancu facenu attente
Li ne pare soga perfettu
‘Ssu versacciu ch’ellu si sente
Impistànne qualunque dettu .
.9.
Incu l’indule inzirmatu
Pe’ impinnà sô bè capace
A chi cerca s’ell’è sensatu
Nun mi pô fà tante strazie
Chi magaru sempr’intisgiatu
Prest’a sugnunu facciu tace .
.
** JAMES STUART . 6 – 2 – 2020 . **

Bonghjornu, puesia
U Sallichju
Bonghjornu,
Arriccamà un pezzucciu
D’una stofa lacerata
O piantà un arburucciu
In a terra marturiata
Pone l’inchjostru schjaritu
Nant’à un incalcu neru
Vede ch’ellu ùn hè svanitu
U to impegnu sinceru
Caccià e cavezze lene
Di e facce azzittate
E spiccicà e catene
Di le mani aggrunchjate
Quant’ellu pò fà un omu
Pè un avvene sebbiatu
D’un carratteru indomu
Porta celu spurgulatu
Rialzà ogni petruccia
E accuncià un casellu
Zuccà indè issa casuccia
U castagnu d’un purtellu
Cum’è le crine sudate
A chì vince u so pane
Isse strazie ùn sò rubate
S’arrizzanu ogni mane
Inventà per l’altra leva
U rinnovu operaghju
Avè sempre ‘nu l’idea
D’esse ghjustu un vercaghju
Quant’ellu pò fà un omu
Pè un avvene sebbiatu
D’un carratteru indomu
Porta celu spurgulatu
Sbanì ogni gustu aspru
D’una lingua minacciosa
Chì ci porta à u disastru
Ch’ella sia vergugnosa
Un serà u vigliaccone
Chì tomba per dui soldi
Neppuru u lazarone
A furà si scarpi novi
Circheme di mantene lu
U pugnu strittu pisatu
Cum’ellu facia ellu
Capu à capu indiatu
Quant’ellu pò fà un omu
Pè un avvene sebbiatu
D’un carratteru indomu
Porta celu spurgulatu
c

PER GHJUVAN’ LUCCA LUCIANI …………………………………
==Ghjacumu Stuart
.1.
Cu ‘ssu spiccu San Lurenzincu
Mi n’appigliu qui da BASTIA
Di si per l’omu niulincu
Imbramatu di puesia
Chi li ne porghju sti filari
Tutti quanti lindi e pari .
.2.
Per caggione ma cume prima
Tengu contu di l’armunia
Fendula corre incu rima
Senza strappàssi una cria
Quandu parechje strufulate
Parenu puru bè stagliate .
.3.
Ver’ di Babbone cu sumiglia
Di a Musa ne vo a latu
Po’ cu l’embiu chi nun scumpiglia
M’inzirmu tant’aggalabatu
Rispettendu magaru l’ärte
Pien’ di splendore ogni pärte .
.4.
Nu stu Corsu di naturale
Possu cumpone ma perciondi
Un bonu versu chi più vale
Cu parulle di ‘ssi circondi
Pe’ tuccà l’änima d’ognunu
S’ell’unn’è di stintu caprunu .
.5.
Sta Lingua Corsa ch’o prategu
Cu i mei l’aghj’amparata
Nemmanc’avale nun a negu
Pront’e lestu per l’impicciata
Tramez’a tutti cu bon’ gärbu
Cusi sempre di più cu nerbu .
.6.
Quante volte nu a miô vita
Incu l’estru mi sô sfugatu
O! cu piäcè sinnô per lita
Cu ‘ssa Musa sippur’a latu
Pe’ indittà in puesia
Ciô ch’o pensu cu qualchissia .
.7.
L’indule probiu di famiglia
Di paru cu me corre dinu
S’ell’un ne va cu strapp’e piglia
Quantunque destu in caminu
Ne facciu sente ‘sse canzone
Chi di siguru sô cumpone .
.8.
Secondu ogni crcunstänza
Impennu prestu cu manera
Passiunatu po’ per pacienza
Lasciu corre ‘ssa strampalera
Incu ghjustezza chi più vogu
Tante volte per ogni logu .
.9.
Figliulinu di SANDULETTA
Di ‘ssu TRIBBIU in SAN LURENZU
‘Ssa puesia benedetta
A sfug’anch’eju cume nënzu
Bon’ puetu tra ‘ssi catagni
O! GHJUVAN’ LUCCA LUCIANI .
*********

GHJE NATU E SI CHJAMA, puesia
par James Stuart
==. ==
.
1.
Un niputinu quess’è natu
E JAMES anch’ellu si chjama
Cu tre numignuli ch’ha datu
LYDIE di veru la so’ Mamma
Chi essendun’a miô nipote
Li porghju qui probiu ste lode .
.2.
Or’ GIUGLIU VINCENZIU JAMES
Sippje felice po’ cu gioia
Incu li soi sempr’inseme
Campendune bè senz’annoia
E cu a so’ vita perciondi
For’ di lite tra ‘ssi circondi .
.3.
Pudessi gode tante volte
Spenseratu ni pien’ d’affannu
Si cu stonde di più disciolte
Ma cusi fieru tuttu l’annu
Ellu puru inde ‘ssi loghi
Prufittàssi cume cu ghjoghi .
.4.
Omu maturu chi di versu
Ne pigli strada s’ell’acquista
Nemmancu ci vaghi spepersu
Perche più megliu ci ne pô stà
Quante quill’altri appigliendu
S’ellu spera d’esse tremendu .
.
. ** JAMES STUART . 6-6-2019 . **

Un ghjornu di partenza
par U Sallichju
Un sò chì richezza purtà ti
Ma ti deraghju l’inchjostru per scrive
Ti fermeranu i ritratti
E sintimi chè t’ùn poi trascrive
Un possu esse a to barca
Ma seraghju u ventu chì scuzzula
In mare a valisgia carca
E tutte e ramintenze ch’ellu spula
S’è tù voli girà u mondu
Lasceraghju a mo porta aperta
Viaghja da cima in fondu
Fà puru pruvista d’ogni scuperta
Un sò guarisce i turmenti
Ma aghju l’abbracciata pronta per tè
Truvà à scunghjurà i pienti
Senza mai palisà u mo parè
Un sò mancu dà cunsiglii
Per cunsulà e lacrime asciutte
Di lindumani di bisbiglii
Circà di truvà e parolle ghjuste
Ma s’è tù voli lasciu corre
E mi scanteraghju da i to passi
Lasciu a mo passione more
M’alluntaneraghju da i to chjassi
Un sò induvinà l’avvene
E primurà e scosse da l’azzardu
Teatru cun parechje scene
Induve ùn si sà purtà u sguardu
S’è tù trovi in d’altri paesi
Issa piazza chè tù ricercave tantu
Apri i dui bracci stesi
Si maestra di issu mondu frantu
Quandu hè ghjornu di partenza
Trima l’incertezza di a seguita
Di issu ghjocu avè cuscenza
E dassi curragiu in a fughjita

@lingua , una puesia di Mimi Corteggiani
Avvia sunniatu d’un’ isula
Scogliu à mezu à u mare
Fata di piaghje savori
Induve a lingua core core
Di rughjone in rughjone
Per adunisce a ghjente
Da li monti ste surghjente
Saltanu versu u mare
Abbracciendu cursichella
Induve a lingua move move
Di cità in cità
Assulanendu e mente
Chapalli di a nostra sorte
sò musci di dulcezze
Sguillendu di sse petre
Induve a lingua scopre scopre
Di case in case
Scalendu incù fochi di libertà
I fiori di e ghjurnate
Ballanu d’ogni manere
Annacquendu di ricchezze
Induve a lingua canta canta
Di core in core
Fendu tremulà l’esse
Aghju vistu dinù paesi
Spenti cumè a morte
Quì più nimu si move
Induve a lingua sofre sofre
Di bocca in bocca
D’esse amutulita
È a lingua spera spera
Di fede in fede
Sfundendu l’intulerenze
È a lingua mughja mughja
Di rivolta in rivolta
sperghjendu grane di libertà
A mio lingua hè sussurru
A mio lingua hé a mio lingua và
A mio lingua sempre serà

Forme animale. A lingua lla bestia. de Stefanu Cesari Fior di carta
par M.H.Ferrari
Un rispondini più i paroli a chjama
Di a ciorma
Ghjustu un’acqua pien’a tarra
Chi penaA righjunggja d’altri foci aparti
E u mari (…)
U linguaghju
Ansiighja
Buddaru di lena
J’ai ce recueil depuis un bout de temps déjà, il est toujours à côté de moi dans mon bureau, car non seulement les textes sont magnifiques, mais pastichant mal l’auteur, je dirais que mi vuriu sfà ‘ssa prisenza, mais ce n’est pas possible.
Les mots y sont retenus, pleins de pudeur et de violence, un univers qui parle, et qui est celui que nous avons chacun en nous.
J’aime beaucoup la poésie de Stefanu, qui je pense, mérite une plus large publicité et dont je rappelle qu’il a été préselectionné par le Jury de Ouessant l’année dernière, avec raison.Je ne fais jamais de publicité, mais compte tenu de la modestie de sa diffusion, si ce livre vous plait, il est disponible sur le site de a fior di carta.
J’espère qu’il y en aura d’autres
Réédition d’un article, première mise en ligne Musanostra 2009


Cursichella, par Mimi Corteggiani
> U sole si n’andava
> Lascendu si e stelle
> Di u celu smaria lu turchinu
> I nuli purtati da lu ventu
> Si piatavanu
> È a luna ùn sapia cumè stà
> Sana o metà
> Di ssu misciu di stelle
> A piana n’era illuminata
> È sti scambi d’umbria è di lumi parianu omi, cavalli
> Ballavanu cumè a filetta
> Purtati da un cantu,
> Da a voce di u ventu
> Altu o mezu
> Accumpagnati da sta musica
> I guadelli eranu scimiti
> Curentu versu fiumi maiò
> Furiosi d’andà sin’à u mare
> È diventà scume
> Marosuli chì pichjanu nant’à u scogliu luminosu
> Astucciu di sta bellezza di u Mediterraniu, abbagliente l’orizonte.

Printemps des poètes 2019, Salons de l’hôtel Central

Ouverture par les organisateurs , présentation de l’action

Hommage à Paul Valery par Sophie Demichel-Borghetti et Jean-Marc Vincenti

Sophie –Paul Valery Un extrait de La Jeune parque

Jean Marc Vincenti. –Paul Valery in Narcisse

Gérard Guerrieri –Apollinaire « Annie »


Marine SimonCiosi – : Texte d’Agrippa d’Aubigné , Stance XI
Kévin Petroni a choisi L’infini de Leopardi

Patrizia Gattaceca: – Paul Valery avec traduction. « La ceinture«

lecture de « Les grenades » versions corse et française



Marie luce Calligari : « Hymne à la beauté » Baudelaire


P Vachet Natali : poème de Victor Hugo

Marie-Pierre : Apollinaire » Aquarelliste «

Carine Adolfini -lecture d’un extrait d’Arcane 17 , d’ André Breton
Carine Adolfini est poète

son dernier recueil :


Patrick Croce, poète, parolier : « Principessa… »

Catherine Medori : François Cheng extrait du Le livre du vide médian
Catherine Medori est poète ; son dernier recueil :


« Feuilles d’herbes » de Whitman lu par Stefanu Cesari
Stefanu Cesari est poète , auteur de recueils tels que Bartolomeo in cristu pour lequel il a reçu un magnifique prix il y a peu !


Francis Beretti : lecture d’un poème de Browning (en anglais, puis traduit pour l’auditoire )
Sophie Demichel Borghetti lit Antoine Graziani ( in Fugue)
Marie-Luce Calligari. : lecture de « Paisaghji » de Jacques Fusina

Petru Vachet Natali , Dolce aprile dans Fulletti.

Patrick Croce : Duve vanu l’acelli ?


Kévin Petroni : lectures de Sonnet en x de Stéphane Mallarmé et de la traduction d’un texte de Patrick Croce « Où vont les oiseaux ? «

Lectures et remarques de Jacques Fusina sur la poésie
lecture de 3 poèmes
Parmi les créations de Jacques Fusina, Retour sur images
https://www.musanostra.com/?p=10135







== L’ANTIGU MUDELLU. ==
par Jacques Stuart
.
Dipoi tandu da zitellu
M’appigliu cu la puesia
Inzirmatu da qualch’appellu
Ne vo per casu nu ‘ssa via
Po’ di siguru cu cerbellu
Speru chi male nun ci sia
Quand’un l’impennu per sfracellu
‘Sse parulle di fantesia
Chi teng’a l’antigu mudellu .
.
Si ver’ di LERIA la miô Mamma
Or’ sippuru nata FILIPPI
Ne sô parechji cu ‘ssa fiamma
Chi li vene bè da l’antighi
Sfughenduci la puesia
E tante volte cu l’amighi
Fendune sente l’armunia
Di ogni rima cu ‘ssi filari
Pe’ dànne spessu l’allegria .
.
Da la pärte di lu miô Babbu
DUMENICU chjamendunesi
STUART cu ‘ssa casata dinu
Ci ne sô li bon’ musichenti
Tra ghjente po’ pastori di più
Chi d’altri pärtuti culandi
Nu ‘ssi loghi per u travagliu
Senz’avèccine l’äria di qui
A chi sà ciô ch’elli patenu .
.
O! quante stonde si ne gode
Accant’a quelli chi cantanu
‘Ssa puesia incu lode
Chi piäce cum’elli facenu
Li serinati a ‘sse donne
Po’ le nanne ch’adrumentanu
Bambinelli e ciuciarelle
Chi cusi sempre bè seranu
Pur’ d’un seguità d’altre mode .
.
8-3-2019.

A so santa cruciata
par U Sallichju
A so santa cruciata
Ventu in poppa, accendite, timpesta
Carriavanu mughji di furia mossa
Tendone colmu ghjunghjenu à a lesta
Ascultà quellu chì chjama à la riscossa
Ellu lampa ogni parolla sculpita
Di terra marturiata sin’à l’alture
Di ghjustizia spruvista o prudibita
Induv’ellu si campanu vite dure
Arritu è sodu tene l’ochji chjari
A mezu à l’affluenza accresciuta
E so figliole, i so figlioli cari
Cun l’idea di nazione risuluta
Quallà l’esiliu amaru urfanellu
S’hà purtatu i primi fochi picciati
S’hè richjosu oramai lu purtellu
Per parechj’anni destini ruvinati
Ma ferma pace decisa per ritornu
In ogni mente chì s’apre sunniata
Vultà, nasce torna è sunnà lu cornu
Chì purterà demucrazia garbata
In cima d’un maghju pisatu in furia
Sventuleghja quindi à ogni buriana
Un pezzu di stofa ch’ùn teme l’ingiuria
A bandera biancumora chì briona
Si compie à fiatu l’ultima strufata
D’un omu passione è mai dumatu
Sciaccamaneghjanu à santa cruciata
Sacrifizii, lotte, nimu ùn s’hè surdatu
Giovani, vechji si face u rispettu
Sò di tutti i paesi, tutti i nomi
Quellu chì mantene un palmu di nettu
Sente a voce d’Emondu Simeoni
A Claudiu
par Guidu Meria
Facenu tre anni, custanu qu’hé smaritu u mio cuginu claudiu Giraldi chi stavà in Nonza, u nostrupaese capicursiu. Claudiu era un musicante di talentu, un amicu fiduper tutti quelli chi u cuniscianu.
Quante serate fatte inseme dipoi anni e anni a sunna di chitarra e cantà, quante belle stonde, quandu ci pensu mi strigne lu core.
Allora m’hè toccu a scrive sta canzona per rendeli un omàggiu sinceru. Nimu un la cunnosce oghje for di quelli, amichi o furesteri, chi scalanu in casa mea e quandu intonu sta canzonna tutti mi dicenu ch’elli so cummossi assai.
Senza tottu nè mottu (la mineur)
Ti ne si andatu (mi7)
Si partitu una mane versu d’altre sponde (do sol)
Ti ne si andatu ( ré mineur)
Purtatu da lu ventu (la mineur mi7)
Stu ventu furibondu (mi7 / la mineur)
(bis)
In paese di Nonza a to chitarra un sonna piu (do sol)
Ma si sentenu sempre quelle note di valse (ré la mineur)
Ch’ appacianu u dulore (mi7)
( bis)
( mi 7 / la mineur)
Penserosu
Ti ne si andatu
Vicinu à u to ortu anch’ellu silenziosu
Ti ne si andatu
Allora qu’un éra tempu
Stu tempu troppu cortu
bis
In ogni locu di qui di u monte a l’affacata
Ci fermanu sempre e bellezze di u to core
Sti motti affetuosi a l’omu
In cerca d’una via
(bis)
Curagiosu
Ti ne si andatu
A mezzu a l’istatina sott’u a schiappitana
Ti ne si andatu
E diggià a to musica
a to musica ci mancà
(bis)
L’acule marine eranu di l’accumpagnu
E si messinu à cantà ancu e cicipette
Stu versu amurosu
Per fa ti onore
(Bis)
Generosu
Ti ne si andatu
E nostre chitarre so firmate mute
Ti ne si andatu
E circhemu sempre lu chjassu
Sperendu sempe di truva lu
(bis)
In core di tutti, in ogni scornu di e strette
Ci ferma u to ricordu carizzatu da l’ambate
A quandu si sente una bella mazurca
Chi ci porta allegria
(bis)e a serenitaSan Fiurenzu u 17 di lugliu 2018
S'è tù t'inventi , puesia di U Sallichju
S’è tù t’inventi un celu chjaru
Viderai chì a luna ride anch’ella
E to sperenze un sognu caru
Puru campà vita mischinella
Duve luce u sole d’estate
Chì t’abbagliuleghja da lu so guardu
Monda ghjente fine di serate
Ritruvà la sola per azardu
Indè cert’appossi di furtuna
Ci sò ancu lumi artificiali
Ghjente gattiva chì t’impurtuna
Chè l’ùn t’accadessi di scuntralli
Perde in le lumere di feste
Arcubaleni di culori accesi
Per cacciassi isse intime funeste
Briachine di giravì appesi
Ma s’eo ti facciu apre l’alba
A mità di ghjurnata aghjacchita
Rasserinà ti calà a frebba
Carezza a to pella incrispita
Ampareremu à dumà ragi
E rinnuvà cert’idee cadute
Tramindui avè issi curagi
Quelle brame ferme è risulute
A rombu di celu spurgulatu
Viderai chì a luna ride anch’ella
Vuleria stà à u to latu
Puru campà vita mischinella
U Sallichju
A bufeghja, scritta da U Sallichju
Bonghjornu, una nova per a rientrata.
A bufeghja
Mi sò arramintatu eri sera
E to dite pichjendu a tastera
A bufeghja di a sigaretta
Stantarava soffice è lesta
Quand’e to dituccie ballerine
Facianu l’acelle pichjarine
T’ai la bocca fina, scalpellata
For di mondu è mai liata
Chì dice chjaramente lu s’avisu
E ch’ùn lascia piazza à l’impruvisu
Di le to labbre si fughje tepidu
Un’alitu densu è languidu
T’ai lu pettu calurosu è sodu
Induve l’amante gode l’esodu
In a sheza tetra di a camisgia
Un dissegnu di dentella grisgia
Quattru pichjine tenenu l’intrata
Induve porghju a brama sperata
T’ai l’ochji ingordi chì ciottanu
In e pagine word di u screnu
Una ciuffa di capelli sculigna
Chè tù acconci cun una mina
Un’ansciata attippa in sulaghju
Si ne fughje per u lucernaghju
U ghjattu cuttighja a tarantula
A stuzzica sgualtr’à vultulella
Un ragnulu in a tilatica
Cura paziente la mastarucula
L’odore aspru di u tabaccu
Pichjitta in lu mio capu fiaccu
Un vedi e sfiere di u riloghju
E noi tramindui indè st’alloghju
Un vedi la mio bocca assetata
Chì briona silenziu aghjacchita
E lu fume biancu puzzicosu
Hà impestatu issu locu ascosu

Acqua vergugnosa, puesia di Mimi Corteggiani
Fideghja u mare
Ma altrimentu
U sole chì pichja
Ma ellu ùn trema
Venutu da luntanu
In un battellu maladettu
Ùn avia chè trè anni
Trè anni di straziera
U capu nant’à l’acqua
Acqua vergugnosa
Per ste dimucrazie
farze umanità
Pertutu di paesi
Circhendu a libertà
mandati quì
Anghjuli persi
sti ritratti
Facenu u giru di u mondu
scume di lacrime
Sbacchendu i cori
U capu nant’ à l’acqua
Acqua scema d’indifferenza
Tombanu tanti fiori
Lascendu fà, lingue secche
Di sta ghjuventù indugliata
Chì ni fermerà
Tante offese a vita
Cume un diu pò lascià fà
U capu faccia à u sole
Aylan, Petru, Amed o David sò pertuti
Crepa core, sole chì perde i so lumi
Per quelli ch’anu da campà.
U capu nant’à a terra
Tanti nucenti si ne sò andati
Traditi da un mondu dettu civilizatu
Spugliati di st’amore
R
U capu fattu di stelle
C’era un nostr’ avvene
Trimentu sò e mente
È discita e cuscenze
R
O mare di lacrime
Accoglie in un amore celestu
I zitelli marturiati
Abbracciendu incù dulcezza è calore
i cori di st’anime